Programul Guvernului Niculescu: pensii indexate și IMCA eliminat din 2027, dar cu limite bugetare
Guvernul Luca Niculescu propune reducerea deficitului bugetar fără noi șocuri fiscale majore, relansarea producției interne și reformarea administrației publice. Programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 include indexarea pensiilor începând din 2027, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, extinderea programelor de sprijin pentru familii și investiții în energie, infrastructură și apărare. O parte dintre măsuri depind însă de situația bugetară și de identificarea surselor de finanțare.Programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 (document disponibil integral aici) are ca obiectiv central continuarea consolidării fiscale, cu accent pe reducerea risipei bugetare, îmbunătățirea colectării veniturilor, stimularea investițiilor și relansarea producției interne. Spre deosebire de o abordare bazată exclusiv pe reduceri generalizate de cheltuieli, documentul propune o combinație de reforme administrative, măsuri fiscale și programe de dezvoltare economică.Guvernarea ar urma să fie evaluată lunar, pe baza rezultatelor obținute, iar reformele ar viza atât instituțiile centrale, cât și administrațiile locale. Printre principalele direcții se numără reducerea deficitului bugetar, reorganizarea ANAF, simplificarea relației dintre cetățeni și stat, dezvoltarea infrastructurii și creșterea capacității economiei românești de a produce bunuri care sunt în prezent importate.Deficitul bugetar, reducerea cheltuielilor și eliminarea IMCAUna dintre principalele ținte ale programului este reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2030, urmată de stabilizarea și diminuarea datoriei publice. Pentru anul 2027, cheltuielile nete ar urma să crească cu cel mult 4,6%, în timp ce cheltuielile de personal din sectorul public ar trebui să scadă gradual, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031.Documentul prevede menținerea principiului cotei unice de impozitare și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027, fără o nouă amânare a măsurii. În paralel, impozitarea proprietăților ar urma să fie modificată gradual, astfel încât să se apropie de valoarea de piață, iar sistemul de accize să fie revizuit pe baza unui calendar predictibil.Facilitățile și scutirile fiscale vor fi evaluate, iar cele care nu generează rezultatele urmărite ar putea fi eliminate. Prin aceste măsuri, Executivul urmărește să reducă presiunea asupra bugetului și să creeze un cadru fiscal mai predictibil pentru mediul de afaceri, fără a renunța la obiectivul consolidării finanțelor publice.ANAF, reorganizat. Controale mai bine țintite și rambursări mai rapide pentru contribuabilii corecțiReorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală reprezintă una dintre principalele măsuri prin care Guvernul intenționează să crească veniturile bugetare. Programul prevede trecerea la controale bazate într-o măsură mai mare pe analiza de risc, cu obiectivul reducerii evaziunii fiscale spre media europeană.Contribuabilii care își îndeplinesc în mod constant obligațiile fiscale ar urma să beneficieze de un sistem de evaluare pozitivă, denumit „scoring fiscal pozitiv”. Acesta ar putea permite rambursări mai rapide, controale mai puține și proceduri simplificate pentru eșalonarea obligațiilor fiscale.În același timp, autoritățile își propun să accelereze recuperarea arieratelor, să reducă diferența dintre TVA care ar trebui colectată și cea efectiv încasată și să intensifice verificările privind prețurile de transfer. Un alt obiectiv este combaterea practicilor prin care profiturile sunt transferate artificial în afara României, pentru diminuarea obligațiilor fiscale datorate statului român.Relansarea economiei prin investiții, reindustrializare și sprijin pentru IMM-uriProgramul de guvernare propune o Strategie Națională de Competitivitate și înființarea unui Consiliu Național de Productivitate, cu scopul de a crește competitivitatea economiei românești și de a stimula investițiile în sectoarele considerate strategice.Sunt prevăzute scheme de sprijin pentru clustere industriale, produse care contribuie la deficitul comercial, materii prime critice, cercetare și tehnologii avansate, industria de apărare, investiții regionale și întreprinderi mici și mijlocii. Instrumentele financiare avute în vedere includ granturi, garanții, bonificații de dobândă și credite fiscale, inclusiv pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.Direcția urmărită este dezvoltarea capacității de producție interne și reducerea dependenței de importuri în domeniile în care România are potențial de dezvoltare. Programul mizează, astfel, pe investiții care să contribuie atât la creșterea economică, cât și la îmbunătățirea balanței comerciale.Pensiile ar urma să fie indexate din 2027. Salariul minim, actualizat anualPensiile ar urma să fie din nou indexate începând din 2027, în limitele sustenabilității bugetare. Programul nu stabilește, în prezentarea măsurilor, un procent unic de majorare, ci condiționează aplicarea indexărilor de posibilitățile financiare ale statului.Pentru persoanele vulnerabile și gospodăriile afectate de prețurile energiei este prevăzut un pachet de sprijin țintit. În ceea ce privește salariul minim, Guvernul propune actualizarea anuală pe baza unui mecanism predictibil.Tot în 2027 ar urma să fie adoptată o nouă lege a salarizării unitare în sectorul public, care să corecteze inechitățile existente. Documentul precizează însă că reforma nu ar trebui să conducă la majorări uniforme ale salariilor bugetarilor, dacă acestea nu sunt susținute de spațiul fiscal disponibil.Sprijin pentru tineri și familii. Program FIV pentru până la 10.000 de beneficiari anualÎn domeniul pieței muncii, Guvernul propune un Pact Național pentru Piața Muncii și extinderea programelor de formare profesională în meseriile pentru care există deficit de personal. Programul „Primul loc de muncă” ar urma să vizeze aproximativ 21.000 de tineri NEET, adică persoane care nu sunt încadrate în muncă și nu urmează o formă de educație sau de formare profesională.Sunt prevăzute și extinderea programelor de ucenicie și internship, precum și elaborarea unui cadru legal specific pentru munca desfășurată prin platforme digitale.În ceea ce privește sprijinul pentru familii, programul include un proiect de fertilizare in vitro (FIV) pentru până la 10.000 de beneficiari pe an, cu un plafon de 15.000 de lei pentru fiecare beneficiar.De asemenea, Executivul propune păstrarea temporară a indemnizației pentru părinții care revin mai devreme la serviciu. Este avută în vedere și scutirea de contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mamele cu copii sub doi ani, însă această măsură este condiționată explicit de existența spațiului fiscal necesar.Sănătatea, orientată spre prevenție și servicii medicale în ambulatoriuProgramul de guvernare propune schimbarea treptată a modului în care sunt distribuite resursele din sistemul sanitar, prin creșterea finanțării pentru medicina de familie, prevenție, centre comunitare și servicii medicale în ambulatoriu. Obiectivul este reducerea presiunii asupra spitalelor și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale înainte ca afecțiunile să necesite internare.Pentru medicii care lucrează în mediul rural sunt prevăzute bonificații, locuințe de serviciu și bugete destinate desfășurării activității medicale. În paralel, ambulatoriile ar urma să fie extinse și să beneficieze de un program de funcționare mai lung.Executivul mai propune extinderea vaccinării gratuite și compensate, dezvoltarea programelor de screening pentru mai multe tipuri de cancer și extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri. Pentru acest ultim program este propusă o acoperire la nivel național începând din 2027.Educație: extinderea programului „Masă sănătoasă” și digitalizarea școlilorProgramul „Masă sănătoasă” ar urma să fie extins gradual, obiectivul generalizării fiind stabilit pentru anul școlar 2029–2030. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de sprijin social pentru educație, care ar urma să integreze bursele sociale, rechizitele, transportul școlar și alte forme de ajutor pentru elevi.Guvernul propune și dezvoltarea programului „Școală după școală”, cu un interval de funcționare cuprins între orele 8:00 și 17:00. În paralel, autoritățile urmăresc finalizarea până în 2029 a unui sistem informatic integrat pentru educație.Acesta ar urma să includă catalogul electronic, evidența elevilor și a personalului din sistem, precum și digitalizarea examenelor. Prin aceste măsuri, programul urmărește atât extinderea accesului la servicii educaționale, cât și simplificarea activității administrative din școli.Energie: 5.800 MW de capacități noi până la sfârșitul lui 2027În sectorul energetic, programul prevede dezvoltarea unor capacități noi de producție de aproximativ 5.800 MW până la sfârșitul anului 2027. Din total, circa 3.600 MW ar urma să provină din surse regenerabile, iar 2.200 MW din centrale pe gaze.Pentru stocarea energiei, ținta portofoliului de proiecte este de aproximativ 4.500 MW până în 2028. Documentul prevede, de asemenea, continuarea retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă și pregătirea proiectelor pentru Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare.O altă direcție strategică este valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră. Programul mizează pe o producție de aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze pe an, cu scopul reducerii dependenței României de importurile energetice.România vrea peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028Programul de guvernare stabilește ca obiectiv depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028. Printre proiectele prioritare se numără autostrăzile A1 Sibiu-Pitești, A0, A7 și A8.Sunt prevăzute și noi drumuri expres pe traseele Arad-Oradea, Bacău-Piatra Neamț, Focșani-Brăila și Constanța-Tulcea. Proiectele care nu vor mai putea fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar urma să continue cu ajutorul altor fonduri europene, al finanțărilor de la Banca Europeană de Investiții și al bugetului de stat.Documentul acordă o atenție mai mare și infrastructurii feroviare, în contextul în care dezvoltarea transportului trebuie să includă nu doar extinderea rețelei rutiere, ci și modernizarea căilor ferate.Despăgubiri mai mari pentru secetă și investiții în irigațiiÎn agricultură, Guvernul propune completarea despăgubirilor acordate pentru seceta din 2025, de la 63 de euro la 200 de euro pe hectar. Începând din 2027 ar urma să fie introdus un mecanism permanent de asigurare împotriva secetei.Un alt obiectiv este dezvoltarea infrastructurii necesare pentru irigarea a 2,8 milioane de hectare până în 2032. Programul include investiții în producția de energie regenerabilă pentru agricultură și continuarea schemelor INVESTALIM și ROMALIMENT, destinate susținerii procesării producției în România.Executivul își propune, de asemenea, acoperirea integrală din producția internă a necesarului de carne de porc până în 2028. Printre măsurile anunțate se numără adoptarea unei noi legi a arendei și facilitarea transferului fermelor către tineri, cu scopul susținerii continuității activităților agricole și al dezvoltării producției interne.Reforma administrației: audit în primele șase luni și reorganizarea instituțiilorÎn primele șase luni de guvernare este prevăzut un audit al ministerelor și agențiilor, urmat de comasarea structurilor care au atribuții suprapuse. Programul propune renunțarea la reducerile procentuale uniforme ale numărului de angajați din administrație, în favoarea unei dimensionări a personalului în funcție de volumul real de activitate.Recrutarea funcționarilor ar urma să se facă prin proceduri competitive, iar evaluarea acestora să fie legată de obiective și rezultate. Pentru localitățile mici sunt prevăzute consorții administrative, precum și stimulente pentru comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale.Digitalizarea este prezentată drept un instrument central al reformei statului. Serviciile publice ar urma să fie organizate în jurul așa-numitelor „evenimente de viață”, de la nașterea unui copil până la pensionare, respectiv de la înființarea până la închiderea unei firme.Printre obiectivele intermediare se numără integrarea a 1.000 de primării în sistemele digitale, simplificarea Spațiului Privat Virtual (SPV), integrarea plăților și trecerea la comunicarea exclusiv electronică prin programul „Primării fără hârtii”.Investiții în apă, canalizare și combaterea efectelor seceteiPentru infrastructura de apă și canalizare sunt prevăzute investiții de aproximativ 800 de milioane de euro, destinate intervențiilor în rețelele de canalizare și epurării apelor uzate. Aproximativ jumătate din această sumă ar urma să fie alocată perioadei 2026–2028.În ceea ce privește seceta și inundațiile, programul prevede proiecte la nivelul bazinelor hidrografice și investiții estimate la 800 de milioane până la 1,5 miliarde de euro în perioada 2028–2030.Documentul include și reorganizarea Administrației Naționale „Apele Române”, elaborarea unei Strategii pentru Combaterea Deșertificării și adoptarea unei noi legislații privind biodeșeurile și economia circulară. Măsurile urmăresc îmbunătățirea gestionării resurselor de apă, reducerea riscurilor asociate fenomenelor meteorologice extreme și dezvoltarea unor politici mai eficiente de gestionare a deșeurilor.Justiție și ordine publică: strategie anticorupție și reorganizarea structurilor MAIÎn domeniul justiției, programul prevede adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție 2026–2030, reorganizarea unor structuri din Ministerul Justiției și înființarea unei Agenții Naționale pentru Protecția Victimelor. Sunt prevăzute și extinderea justiției digitale, precum și dezvoltarea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor.În ceea ce privește Ministerul Afacerilor Interne, programul propune reorganizarea Poliției Române, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră pe baza unei analize de risc. Printre priorități se numără combaterea violenței și a infracțiunilor de mediu, dezvoltarea supravegherii inteligente a frontierelor și reforma intervenției în situații de urgență.Documentul prevede și crearea unui mecanism instituțional pentru combaterea amenințărilor hibride și a ingerințelor informaționale, într-un context în care securitatea internă este legată tot mai mult de riscurile generate de mediul digital și de evoluțiile regionale.Apărarea, cu cheltuieli de până la 5% din PIB până în 2035Programul de guvernare prevede creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, cu un calendar care se întinde până în 2035. Structura propusă include 3,5% din PIB pentru apărarea propriu-zisă și 1,5% pentru cheltuieli conexe.Printre prioritățile de înzestrare se numără apărarea antiaeriană și antirachetă, dezvoltarea capabilităților navale, dronele și muniția. Programul prevede, totodată, corelarea mai strânsă a comenzilor de înzestrare cu dezvoltarea industriei românești, astfel încât o parte mai mare din investițiile pentru apărare să susțină producția internă.În politica externă, documentul menține ca repere principale Uniunea Europeană, NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Marea Neagră este tratată ca o prioritate distinctă, iar România urmărește găzduirea unui hub european de securitate maritimă.Republica Moldova rămâne, de asemenea, o prioritate strategică, inclusiv prin sprijinirea integrării europene, a securității energetice și a rezilienței în fața amenințărilor hibride.Fondurile europene, prioritate pentru următorii ani. România pregătește bugetul UE 2028-2034Programul stabilește drept priorități închiderea proiectelor din PNRR, accelerarea absorbției fondurilor europene aferente perioadei 2021–2027 și pregătirea portofoliului de investiții pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru intervalul 2028–2034.Procedurile pentru beneficiarii finanțărilor europene ar urma să fie simplificate, iar instituțiile publice nu ar mai trebui să solicite documente pe care statul le deține deja. Măsura face parte dintr-un efort mai amplu de reducere a birocrației și de accelerare a implementării proiectelor.În domeniul culturii, programul propune finanțare multianuală, păstrarea cotei de 2% din impozitul pe venit pentru instituțiile locale de spectacole, redeschiderea bibliotecilor și dezvoltarea programelor culturale în comunitățile cu acces redus la astfel de servicii.Pentru sport, finanțarea federațiilor ar urma să fie legată mai strâns de rezultate, în timp ce bazele sportive ar urma să fie modernizate. Este prevăzut și programul „România în mișcare”, destinat încurajării activității fizice la nivelul populației.Multe măsuri depind de spațiul fiscal și de sursele de finanțareProgramul de guvernare pentru perioada 2026–2028 are trei direcții principale: reducerea deficitului bugetar fără noi șocuri fiscale majore, relansarea producției și a investițiilor și restructurarea și digitalizarea statului.În plan social, printre cele mai importante angajamente se numără reluarea indexării pensiilor din 2027, extinderea programelor pentru copii și familii și orientarea sistemului de sănătate către prevenție. În privința investițiilor, energia, infrastructura de transport, apărarea și fondurile europene ocupă un loc central.Citește și: Ilie Bolojan: Un vot pentru guvernul Niculescu, pentru revenirea PSD la guvernare, ar putea să ne coste nu doar politic, ci și personalAplicarea măsurilor nu este însă garantată în toate cazurile. Documentul condiționează explicit o parte dintre angajamente de existența spațiului fiscal, de evoluția deficitului bugetar și de identificarea surselor de finanțare.Astfel, programul include atât angajamente cu termene precise, precum eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, cât și măsuri propuse pentru implementare graduală, proiecte care necesită finanțare suplimentară și inițiative a căror aplicare depinde de evoluția situației bugetare. Editor : C.A.
